Cu o istorie și o cultură bogate, tradiții frumoase și mari personalități, Oltenia își sărbătorește comunitatea, în fiecare an, pe 21 martie!
La mulți ani, olteni!
Ziua Olteniei 2026
*SÂMBĂTĂ, 21 MARTIE
Centrul Constantin Brâncuși
-10:00 – 12:00
• Tur ghidat “Urmele lăsate de Brâncuși în Craiova”, o incursiune în Craiova lui Brâncuși.
Locația de pornire: Centrul Internațional Constantin Brâncuși (Muzeul de Artă)
Teatrul Național Marin Sorescu – Foaier
-10:00 – 18.00
• Ateliere interactive: Zece ateliere creative, susținute de artiști locali, îi invită pe craioveni să retrăiască rafinamentul Olteniei Interbelice. Locuri limitate.
Asociația Carousel Project
Piața Mihai Viteazul
-11:00 – 11:30
• Parada portului popular oltenesc
Participă ansambluri folclorice de copii din Oltenia, pe traseul: Teatrul Național Marin Sorescu – A.I. Cuza – Piața Mihai Viteazul – Unirii – Lipscani – Piața Frații Buzești – Teatrul Național Marin Sorescu.

Centrul Județean de Cultură și Artă Dolj – Secția Ansamblul de Dans Popular Maria Tănase
Esplanada Teatrului Național „Marin Sorescu”
-11:30 – 14:00
• Festivalul Costumului Popular Oltenesc și Parada Portului Popular Oltenesc, „M-a făcut mama oltean – Hai la joc de sărbătoare”
Centrul Județean de Cultură și Artă Dolj – Secția Ansamblul de Dans Popular Maria Tănase
Foaier Teatrul Național Marin Sorescu
-15:00 – 18:00
• Festivalul Open Mic – proiect dedicat tinerilor artiști din Oltenia.
Momente de poezie, recital de nai, muzică clasică, moment folcloric și muzică ușoară.
***Invitați: Alesia Elena Vînturici, Familia Suchici, Taraful de la Rădinești și mulți alții.
Asociația People Connect Concept, Școala Harmonies și Liceul CFR Craiova
Teatrul Național „Marin Sorescu”
-ora 19:00
• Spectacol Craiova interbelică – o călătorie în atmosfera vibrantă a
perioadei interbelice din Cetatea Băniei, pentru a ne aminti farmecul unei lumi date uitării.
Cu artiștii: Mariana Ionescu Căpitănescu, Constantin Enceanu, Marius Măgureanu, Lavinia Bîrsoghe, Liliana Popa, Aneta Şişu, Manuela Motocu, Cristian Bănăţeanu, Liviu Dică și actrița Oana Stancu.
Teatrul pentru Copii și Tineret Colibri și Centrul Județean de Cultură și Artă Dolj
……………………….
Primăria Craiova – str. A.I. Cuza nr. 7
-10:00 – 19:00
• Expoziție de artă contemporană “SEMNE și alte SEMNE”
Uniunea Artiștilor Plastici din România – filiala Craiova (26 artiști)
Expoziție cu intrare gratuită.
Foaier Teatrul Național Marin Sorescu
-11:00 – 18:00
• Expoziție de reclame „Negustorii și Prăvăliile Craiovei de altădată. Anunciuri și reclame 1870 – 1989”, colecție personală Florin Ciobanu
• Expoziție de artă digitală Homage, Asociația Art Bees Gallery
• Expoziția holografică „Oltenia în Oglindă”, Teatrul pentru copii și tineret Colibri
Expozițiile sunt cu intrare gratuită.
Piața William Shakespeare
-10:00 – 21:00
• Târg cu dichis oltenesc (povești de ieri și de azi)
Asociația Carousel
Muzeul Cărții și Exilului Românesc
-09:00– 17:00
• Expoziție documente, fotografii și materiale cu personalități din Oltenia, din colecțiile Muzeului
Biblioteca Județeană Alexandru și Aristia Aman
-09.00 – 17:00
• Expoziții de carte și documente despre istoria, tradițiile, portul popular și patrimoniul cultural oltenesc
Biblioteca Județeană Alexandru și Aristia Aman
-09.00 – 17:00
• Expoziție de grafică și desen realizată de elevii Liceului de Arte „Marin Sorescu” pe tema Zilei Olteniei
Muzeul de Artă Craiova
• Expoziție Colegiul Naţional Carol I Craiova – 200 de ani de existenţă
Muzeul de Artă Craiova și Colegiul Național Carol I.
*Parteneri:
Consiliul Județean Dolj, Teatrul Național Marin Sorescu, Filarmonica Oltenia Craiova, Teatrul pentru Copii și Tineret Colibri, Centrul Județean de Cultură și Artă Dolj, Muzeul Olteniei, Uniunea Artiștilor Plastici din România – filiala Craiova, Monumentalist, Asociația Carousel Project, Muzeul de Artă, Muzeul Cărții și Exilului Românesc, Biblioteca Județeană Alexandru și Aristia Aman, Asociația People Connect Concept.
Pe teritoriul Olteniei locuiau, înainte de cucerirea romană, mai multe triburi geto-dace: pelii (Pelendava), sucii (Sucidava), burii (Buridava), la cazanele Dunării era un alt trib și este posibil să fi fost și alte triburi sau reprezentanți ai altor triburi în regiune. De asemenea au existat mai multe așezări celtice. În secolul I î.Hr. acest teritoriu a aparținut Regatului Dac condus de Burebista, apoi, la sfârșitul sec. 1. e.n. regatului condus de Decebal. Din 101 până în 271 a fost sub stăpânire romană. Din anul 119 până în 158 regiunea este inclusă provinciei Dacia Inferior, după această dată și până la Retragerea Aureliană din 271, teritoriul Olteniei a făcut parte din provincia Dacia Malvensis.
Dacia de la sud de Carpați era o regiune în care se putea pătrunde pe uscat doar prin trei trecători: prin Culoarul Timiș-Cerna, străjuit de castrul roman de la Ad Mehadium (Mehadia), prin valea Jiului (prin pasul Lainici), străjuit de castrul de la Ad Mutriam și prin valea Oltului (prin pasul Turnu Roșu), străjuit de castrul de la Arutella. Defileul Lotrului devenind accesibil abia în secolul al-XX-lea. Spre est era doar un drum de munte terasat de legionarii romani, străjuit de coline împădurite, care pleca dintre localitățile de azi Curtea de Argeș și Pitești, bifurcând-se, în afara provinciei, spre Câmpulung și spre sudul Munteniei. Această relativă izolare de restul lumii a oferit locuitorilor o anumită protecție naturală în fața năvălirilor; nordul Olteniei, neaflându-se în calea migratorilor, cum s-a întâmplat cu zonele joase din sudul regiunii.
Explicabile sunt și numeroasele ruine daco-romane păstrate într-o stare mult mai bună în Oltenia decât în Transilvania, ruinele castrelor de la Drobeta, dar în special cele de la Sucidava și Pelendava sunt într-o stare mult mai bună decât cele de peste munți. Ele par mai degrabă să fi fost lăsate în paragină și folosite ca materie primă pentru construcțiile din jur (cazul Pelendavei, unde o parte a zidurilor a constituit sursa de piatră și cărămidă pentru construirea bisericii, cum apare scris chiar în pisania mânăstirii Coșuna, construită chiar lângă castru).
În afara lor, s-au păstrat alte numeroase situri daco-romane: Romula, Rusidava, Buridava, Castra Nova, Ad Mehadium, Ad Mutriam, Arutela, Drobeta ș.a.m.d.
